Psihoterapie de familie – Ce este psihoterapia de familie și cui se adresează?
Prin psihoterapie de familie ne referim la procesul ce vizează diminuarea stresului și a regulilor maladaptative care guvernează familia.
Cuvântul “psihoterapie” provine din greaca veche, unde psycho = spirit, suflet sau răsuflare și therapeia sau therapeuein = a vindeca sau a îngriji. Acest cuvânt a fost folosit prima dată în anul 1980, fiind definit ca ameliorare a stării de epuizare a unui individ de către altul, prin utilizarea unei abordări susținută de o teorie sau o idee anume.
Psihoterapia este un domeniu interdisciplinar, situat la granița dintre medicină și psihologie. Este o modalitate de tratament cuprinzător, deliberat și planificat, prin mijloace și metodologii științifice. Acest tip de terapie are un cadru clinic și teoretic, centrat pe reducerea sau eliminarea unor simptome, tulburări mintale sau stări de suferință psihosociale și/sau psihosomatice și comportamente disfuncționale (definiția dată psihoterapiei de către FRP- Federația Română de Psihoterapie).
Psihoterapia de familie este o modalitate de lucru prin care oamenii sunt îndrumați și ajutați să își identifice și soluționeze problemele individuale sau relaționale, delimitând importanța fiecărui individ ca sub-sistem în cadrul lărgit al familiei. Abordarea sistemică este o perspectivă prin care dificultățile și problemele se privesc în contextul familiei, prin prisma limitelor, a granițelor, a pattern-urilor de relaționare și de comportament.
Scopul și beneficiile psihoterapiei de familie
Terapia de familie este o ramură a psihoterapiei ce se axează pe nucleul familiei, iar sarcina specialistului este de a îi asista pe membri în descoperirea resurselor pe care aceștia le dețin. Identificarea resurselor este esențială, nu numai pentru rezolvarea problemelor pe care oamenii le întâmpină în prezent, dar și pentru deprinderea de abilități de prevenire și tratare a dificultăților ce pot apărea în viitor.
Menirea procesului terapeutic constă în stabilirea unor obiective clare, precum găsirea semnificației problemei și crearea unui plan eficient de lucru, care să implice schimbarea dinamicii din familie, restabilirea regulilor, exprimarea emoțională și comunicarea constructivă. În psihoterapia de familie relația terapeutică este semnificativă, iar clientul și terapeutul formează o echipă cu un scop comun, acela de vindecare și de promovare a autonomiei.
Beneficiul central al psihoterapiei de familie stă în crearea unui spațiu în care oamenii au oportunitatea de a reflecta asupra relațiilor importante și de a găsi noi modele de relaționare și gestionare a conflictelor. În cadrul ședințelor terapeutice, persoanele implicate au șansa de a se auzi reciproc, de a conștientiza nevoile celuilalt și de a face schimbările necesare, atât în relațiile din cadrul familiei, cât și în viața de zi cu zi (socială, profesională ș.a.m.d.).
Studiile de specialitate arată că terapia de familie este folositoare pentru copii, adolescenți și adulți deopotrivă. Iată câteva situații ce pot fi abordate în cadrul procesului de terapie de familie:
- conflict în relația de cuplu;
- comportamente dificile ale copilului/adolescentului;
- separare, divorț și integrare în noua familie;
- violenţă domestică și abuz (sub toate formele sale);
- traumă;
- dificultăţi de adaptare la trecerea dintr-o etapă de viață la alta și conflicte transgeneraționale;
- comportamentele alimentare nesănătoase (tulburările alimentare);
- dependențe;
- probleme de parenting;
- anxietate și depresie;
Obiectivele psihoterapiei de familie
Beneficiile psihoterapiei de familie sunt multiple și pornesc de la schimbări de natură individuală până la modificări profunde în interiorul familiei. Îmbunătățirea comunicării și clarificarea problemei din prisma fiecărui membru al familiei sunt esențiale pentru ca procesul terapeutic să poată avea succes.
Conștientizarea și asumarea rolurilor, armonizarea climatului familial, auto-cunoașterea și cunoașterea celorlalți, participarea activă în viața familiei și deprinderea de noi abilități de gestionare a conflictelor sunt doar câteva dintre urmările unui proces terapeutic de succes.
În final este important să înțelegem că scopul central al acestui tip de terapie este de a modifica regulile maladaptative care guvernează familia și care stau de fapt la baza blocajului. Schimbarea dinamicii dintre membrii familiei aduce cu sine atingerea unui echilibru, în care resursele personale devin mai importante decât blamarea și temerile nejustificate.
Fiecare membru din familie este ajutat să își descopere sau recapete “vocea” și să își aducă aportul la totul familiei, pentru că, în fond, bunăstarea întregului sistem familial depinde de bunăstarea individuală a fiecărui membru.
