Interviu cu un Coordonator ABA – Sprijin pentru copil, familie și terapeuți

Interviu cu un Coordonator ABA – Sprijin pentru copil, familie și terapeuți

Intervievator: Bună ziua! În calitate de coordonator ABA, psihoterapeut și psihopedagog, aveți un rol crucial în procesul de recuperare al copiilor cu autism și ADHD. Care este specificul rolului dumneavoastră?

Coordonator ABA: Rolul meu este să coordonez întreaga intervenție terapeutică pentru a maximiza potențialul copilului. Mai exact, mă asigur că terapia este personalizată pentru nevoile fiecărui copil, monitorizez implementarea tehnicilor ABA de către terapeuți și ofer sprijin emoțional și educațional părinților.

În plus, aduc o perspectivă holistică: mă concentrez pe nevoile psiho-emoționale ale copilului, dar și pe dinamica familiei, mediul de acasă și colaborarea cu echipa terapeutică. Emoțiile copilului, ale părinților și chiar ale terapeuților au un impact direct asupra progresului, astfel încât este vital să creăm un mediu în care toți să se simtă în siguranță și conectați.

Prima întâlnire și importanța observării

Intervievator: Ce se întâmplă în cadrul primei întâlniri cu copilul și părinții?

Coordonator ABA: Prima întâlnire este despre observare, conectare și setarea unei baze pentru intervenția terapeutică. În această etapă:

 – Discut cu părinții: Le ofer spațiu să își exprime emoțiile și să împărtășească detalii despre dezvoltarea copilului. Observ de multe ori frică, disperare sau confuzie la părinți, mai ales în cazul unui diagnostic recent. Este esențial să le ofer speranță, fără să creez așteptări nerealiste.

– Observ copilul: Cum răspunde la nume. Dacă acceptă contactul vizual. Nivelul de sensibilitate la stimuli (auditivi, vizuali, tactili).

Exemplu: Dacă un copil evită contactul vizual, folosesc un joc simplu, cum ar fi să țin o jucărie preferată lângă fața mea și să îl încurajez să mă privească înainte de a i-o da, spunând „Uită-te la mine!”.

–  Interacțiune indirectă: Mă apropii treptat, fără să forțez. Uneori mă joc cu jucăriile preferate ale copilului, creând un mediu relaxant.

– Pregătirea părinților: Le explic ce presupune terapia ABA și importanța implicării lor.

– Evaluarea ABLLS-R și crearea unui plan personalizat

Intervievator: Cum contribuiți la personalizarea intervenției pentru fiecare copil?

Coordonator ABA: Procesul începe cu o evaluare detaliată, cum este ABLLS-R, care analizează abilitățile copilului în limbaj, motricitate, socializare și autonomie. Acest instrument ne arată exact unde sunt lacunele și punctele forte ale copilului.

– Planul personalizat: Este creat pe baza evaluării, incluzând obiective clare, adaptate nivelului de dezvoltare al copilului.

 Exemple de jocuri și obiective:

– Contact vizual: Un joc simplu poate fi „Cucu-bau” – ascund fața și o arăt, cerând copilului să mă privească.

– Răspuns la nume: Chem copilul în timp ce mă ascund după un obiect mare, cum ar fi o pernă, și aștept să vină spre mine.

– Tolerarea atingerii: Încep prin a-l atinge ușor pe mână în timp ce îi ofer o jucărie preferată, crescând treptat timpul și zona de contact.

 Planul include și activități senzoriale (cum ar fi să se joace cu nisip sau apă) și exerciții pentru dezvoltarea abilităților motorii și de comunicare.

Terapia acasă și implicarea părinților

Intervievator: De ce este esențială terapia acasă?

Coordonator ABA: Progresul copilului este mult mai rapid atunci când părinții integrează elemente ale terapiei în rutina zilnică. Iată câțiva pași pe care îi folosim pentru a-i sprijini pe părinții:

– Îi învățăm tehnici de bază, cum ar fi modul corect de a da indicații și cum să gestioneze comportamentele problematice.

– Le oferim idei de jocuri pe care să le facă acasă:

– „Aruncă mingea”: Un joc simplu pentru îmbunătățirea coordonării și a răspunsului la instrucțiuni.

– „Spune-te rog”: Îi învățăm pe părinți să modeleze limbajul prin cereri simple: „Spune te rog înainte de a primi apă”.

– Organizarea camerei: Le explicăm importanța unui mediu ordonat, cu zone clar delimitate pentru joacă, masă și somn.

Emoțiile copilului și tehnici de calmare

Intervievator: Cum gestionați emoțiile intense ale copilului, cum ar fi furia sau frustrarea?

Coordonator ABA:

Furia apare adesea din dificultatea de a comunica nevoile sau din supraîncărcarea senzorială. Este important să intervenim rapid și calm: 

– Identificarea emoției: Îl învățăm pe copil să recunoască și să numească emoția printr-un joc simplu cu imagini: „Uite, acesta e chipul trist. Cum te simți acum?”.

– Tehnici de calmare: Respirația profundă: Facem exerciții distractive, cum ar fi să sufle într-un tub sau peste pene, diverse jocuri senzoriale. T.R.E. (Tension & Trauma Release): Exerciții precum balansarea pe o minge mare pentru a reduce tensiunea. Muzica liniștitoare: Folosim sunete sau melodii preferate ale copilului.

Relația cu părinții și empatia

Intervievator: Cum sprijiniți părinții în procesul terapeutic?

Coordonator ABA: Empatia și sprijinul emoțional sunt esențiale. Părinții au nevoie să fie ascultați și validați, mai ales atunci când se simt neputincioși sau vinovați.

Cum îi susținem:

– Conexiunea: Discut cu părinții despre progres, explicând importanța fiecărui pas mic.

Exemplu: Dacă copilul a acceptat să urmeze o indicație simplă, subliniez că acesta este un progres major.

– Educația: Le explic importanța unei alimentații sănătoase, a timpului petrecut în natură și a evitării expunerii excesive la ecrane.

– Tehnici pentru calmarea părinților: Îi învăț tehnici simple de respirație sau EFT pentru a-și gestiona propriile emoții, deoarece copiii preiau energia părinților prin neuronii oglindă.

– La Centrul Hope and Help le oferim acces nelimitat tuturor părinților care au copiii înscriși în programele noastre la platforma de materiale suport pentru terapia acasă.

Ultimele studii și impactul pandemiei

Intervievator: Ce spune știința despre factorii care influențează dezvoltarea copilului?

Coordonator ABA: Studiile recente subliniază importanța unei abordări integrate:

Axa intestin-creier: Problemele digestive pot afecta comportamentul și starea de spirit. Recomand părinților să evite alimentele procesate și să includă probiotice naturale, cum ar fi kefirul sau iaurtul.

Mișcarea: Activitățile fizice regulate stimulează creierul. Sugerez jocuri care implică întregul corp.

Pandemia a agravat dificultățile sociale și a crescut expunerea la ecrane. Din păcate, mulți copii sub 2 ani ajung în terapie cu întârzieri evidente din cauza lipsei de interacțiuni reale.

Mesaj final pentru părinți

Intervievator: Ce le-ați transmite părinților?

Coordonator ABA: Dragi părinți, sunteți cei mai importanți terapeuți ai copilului vostru. Implicați-vă cu răbdare și iubire, exersați micile abilități în fiecare zi și nu uitați să aveți grijă și de voi. Fiecare pas înainte este o dovadă a potențialului copilului vostru. Cu o abordare holistică, care include terapie, mișcare, o alimentație sănătoasă și multă iubire, copilul vostru poate atinge rezultate remarcabile.